Catalin Predoiu - conflict de interese

Catalin Predoiu – incompatibilitate si conflict de interese in toata perioada mandatului de ministru al justitiei În dosarul nr. 194/P/2002 privind falimentul fraudulos al BIR s-au dat solutii asa cum a dorit Catalin Predoiu (a se vedea declaratiile olografe ale lui Fanel Pavalache – fost consilier guvernamental - date de sus-numitul la DNA in perioada arestului) Iată succesiunea faptelor în dosarul penal suscitat : In ciuda dovezilor pertinente existente la dosar, si a Concluziilor stabilite de Comisiile pentru cercetarea abuzurilor si coruptiei din cele doua Camere ale Parlamentului care efectuase cercetari, audieri, expertize etc. in dosarul BIR, DNA prin procuror Mariana Alexandru, desi se incepuse urmarirea penala ”in rem” inca din anul 2004, dispune neincepererea urmarii penale “in personam” impotriva grupului de interese implicat in falimentul fraudulos al BIR. Conform art. 278 indice 1 Cod procedura penala solutia DNA a fost atacata in instanta de Consiliul de Administratie al BIR. La 26.09.2006, in recurs, ÎCCJ - Secţia Penală admite plangerea Consiliului de Administratie si pronunta decizia nr. 5515 prin care dispune inceperea urmaririi penale “in personam” impotriva grupului de interese citat in Raportul Comun al Comisiilor pentru cercetarea abuzurilor si coruptiei din cele doua Camere ale Parlamentului privind falimentul fraudulos al BIR. Printre cei nominalizati se afla şi avocatii Călin Andrei Zamfirescu – socrul lui Catalin Predoiu si Arin Stanescu – conform unor surse fe presa - nas de cununie al lui Catalin Predoiu. Călin Zamfirescu si ginerele sau Catalin Predoiu sunt patroni ai Casei de avocatura ZRP - Zamfirescu-Racoti-Predoiu. Calin Zamfirescu si Arin Stănescu, - deci socrul, respectiv nasul lui Catalin Predoiu sunt si asociati in firma de lichidare denumita initial Reconversie- valorificare active, devenita Moore Stepehnes iar apoi RVA Insolvency Specialists. Aceasta firma de insolventa a celor doi avocati au lichidat toate bancile romanesti si cele mai importamnte societati din tara intrate in insolventa de la care au incasat sute de miliarde de lei. Faptele imputate celor doi avocati si colaboratorilor lor au fost cele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 78/2000 şi art. 246 Cod pen.. La 21.02.2007, prin Rezoluţie, DNA începe urmărirea penală împotriva învinuiţilor nominalizaţi in dosar. La 04.02.2008 (deci la un an după începerea urmăririi penale “in personam” ), procurorul de caz Maria Trandabat ajunge la concluzia că faptele săvârşite de învinuiţii din grup sunt mai grave şi dispune prin Ordonanţă schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, prevzută de art. 246 Cod pen., în infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată, în modalitate continuată, prevăzută de art.246 rap. la art.2481 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod pen.. La 29.02.2008, întâmplator sau nu, avocatul Cătălin Predoiu este numit ministrul justiţiei . Din surse de presa rezulta ca numirea sa a fost rodul unor insistente ale lui Valeriu Stoica si Calin Zamfirescu pe langa Calin Popescu Tariceanu. La 11 martie 2008 avocatul Călin Zamfirescu declară într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, că Direcţia Naţională Anticorupţie îi va scoate de sub urmărire penală pe toţi 14 învinuiţi . Oare de unde ştia avocatul Călin Zamfirescu la 11 martie 2008, - dupa numirea ginerelui sau ca ministru al justitiei - că el însuşi şi ceilalţi învinuiţi vor fi scoşi de sub urmărire penală ? La 24 aprilie 2008, procurorul de caz Maria Trandabăţ din DNA – care bineînţeles îşi desfăşura activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei - pronunţă Ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală a întregului grup . Poate crede cineva că toate cele de mai sus, sunt simple coincidenţe de fapte şi date calendaristice ? Avocatul Catalin Predoiu a fost ministrul justiţiei. Este de notorietate ca acesta este ginerele avocatului Călin Andrei Zamfirescu, cu care era asociat în societatea de avocatură ZRP (Zamfiresu-Racoţi-Predoiu) şi totodată, asociat cu avocatul Arin Stănescu – naşul de cununie al acestuia - în societatea de lichidare Reconversie-Valorificare active devenită ulterior Moore Stephens RVA şi apoi acţionând în societatea de insolvenţă RVA Insolvency Specialists SPRL. Care procuror din România s-ar fi încumetat să urmărească penal pe socrul ministrului justiţiei (dl Cătălin Predoiu), pe nasul de cununie al acestuia, pe asociaţii şi pe colaboratorii lor, intrucat prin funcţia si competentele sale, ministrul justitiei exercită controlul şi dă îndrumări tuturor procurorilor din Romania. In speţă, ne-am aflat într-un caz de flagrantă incompatibilitate şi conflict de interese Probăm incompatibilitatea si conflictul de interese cu dispozitiile legale de mai jos astfel: Legea nr. 304/2004 privind activitatea judiciară stipulează : Art. 59 alin. 2 : „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei..” ; Art. 66 alin. 1 : „Ministrul justiţiei... din proprie iniţiativă sau la cererea CSM... exercită controlul asupra procurorilor....prin procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din Parchetul Naţional Anticorupţie...” Art. 66 alin. 3 : „Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general sau după caz procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii.... şi să dea îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate ...” Pentru a sublinia incompatibilitatea generală şi văditul conflict de interese existent în dosarele BIR aflate pe rolul diferitelor instanţe din România, în care a fost direct implicată şi direct interesată familia domnului Cătălin Predoiu, fost ministru al justiţiei, fapt ce a determinat imposibilitatea respectării de către procurori şi instanţele de judecată a principiilor independenţei şi imparţialităţii, vom reda mai jos extrase şi din prevederile legii nr. 317/2004 care demonstrează faptul că prin funcţia pe care a ocupat-o, domnul Cătălin Predoiu avea atribuţii şi competenţe legate direct de cariera magistraţilor, respectiv de numirea acestora, de promovarea, de eliberarea din funcţie, de retribuirea acestora, etc. etc. Ori, în aceste condiţii, care judecător şi care procuror ar fi îndrăznit să dea soluţii împotriva intereselor familiei dlui Cătălin Predoiu, în cunoştiinţă fiind că de acesta depinde cariera acelui judecător sau procuror . Astfel, textul Legii nr. 317/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005 privind Consiliul Superior al Magistraturii stipulează în articolele de mai jos următoarele : Art. 3 . Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: c) presedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, reprezentant al puterii judecătoresti, ministrul justiţiei si procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului. Deci ministrul justiţiei este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 28 .(1) Presedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie participă la lucrările secţiei pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, la lucrările secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrările ambelor secţii. Deci ministrul justiţiei participă la lucrările secţiilor pentru judecători şi pentru procurori. (2) Presedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, ministrul justiţiei si procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie nu au drept de vot în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare. Deci, ministrul justiţiei nu are drept de vot, numai în domeniul răspunderii disciplinare. Art. 35 . Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor si procurorilor ; A se reţine : ministrul justiţiei face parte din plenul Consiliului Sduperior al Magistraturii care, a) propune Presedintelui României numirea în funcţie si eliberarea din funcţie a judecătorilor si a procurorilor, cu excepţia celor stagiari; b) numeste judecătorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; c) dispune promovarea judecătorilor si a procurorilor; d) eliberează din funcţie judecătorii stagiari si procurorii stagiari; e) propune Presedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători si procurori, în condiţiile legii; f) îndeplineste orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament. Deci, şi de ministrul justiţiei depinde cariera în general a magistraţilor, respectiv numirea, eliberarea, promovarea şi conferirea de distincţii a judecătorilor şi procurorilor. Art. 59 .(4) Bugetul pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecătorii este gestionat de către Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite. Asadar, toţi magistraţii Curţilor de apel, ai Tribunalelor şi Judecătoriilor primesc retribuţiile (salariile) în baza semnăturii ministrului justiţiei, în calitatea sa, de ordonator principal de credite. Si conflictul de interese în acest dosar este mai mult decât evident . Citând din prevederile HG nr. 652 /2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, vom demonstra si existenţa clară a conflictului de interese în această cauză, astfel : Art. 9 din acest act normativ stipulează : “ministrul indeplineste, in domeniile de competenta ale Ministerului … atributiile specifice prevazute in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, cu modificarile si completarile ulterioare”, iar art. 14 din acelaşi act normativ precizează : “ministrul este ordonator principal de credite, presedintii curtilor de apel sunt ordonatori secundari de credite, iar presedintii tribunalelor sunt ordonatori tertiari de credite”. Iată cum este definit conflictul de interese în art. 13 alin. 3 din Recomandarea nr. 10/2000 a Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei : “Conflictul de interese se naşte în situaţia în care un funcţionar public are un interes de natură să influenţeze sau să pară a influenţa asupra exercitării imparţiale şi obiective funcţiilor sale publice. Interesul personal al funcţionarului public cuprinde orice avantaj pentru el însuşi sau în favoarea familiei sale, a părinţilor, a prietenilor sau persoanelor apropiate, a persoanelor sau organizaţiilor cu care el a avut relaţii de afaceri sau politice.El cuprinde de asemenea orie obligaţie financiară sau civilă la care este constrâns funcţionarul public”. În raport cu prevederile HG nr. 652 /2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi art. 13 alin. 3 din Recomandarea nr. 10/2000 a Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei, având în vedere atribuţiile dlui avocat Cătălin Predoiu, ca ministru al justiţiei, ginerele avocatului Calin Andrei Zamfirescu şi din informatii, fin de cununie al dlui Arin Stanescu, raporturile sale de familie cu acestia si in acelasi timp raporturile sale directe cu Parchetele si instanţele judecătoreşti, ce poate fi mai evident decât faptul că, în prezenta speţă ne aflăm în mod clar în faţa unui conflict de interese, că în mod direct sau indirect, există o influenţă şi intimidare a procurorului de caz si a instanţelor în dosarele în care familia avocatului Cătălin Predoiu este implicată, că în prezenta cauză nu poate fi negată influenţa şi intimidarea, întrucât dl Cătălin Predoiu are în mod cert un interes personal de a obţine avantaje pentru el şi pentru familia sa .